Rezultatele PISA 2025 în România — Ce arată cifrele și ce înseamnă pentru viitorul copilului tău

Pe 8 septembrie 2026, OCDE a publicat rezultatele testelor PISA 2025 — cea mai amplă evaluare internațională a competențelor elevilor de 15 ani din lume. Pentru România, cifrele confirmă o tendință pe care mulți părinți o intuiesc deja: sistemul de educație publică din România nu reușește să pregătească majoritatea elevilor pentru provocările reale ale vieții.

Acest articol analizează rezultatele pe baza datelor oficiale, explică ce înseamnă ele concret și oferă context pentru părinții care vor să ia cele mai bune decizii educaționale pentru copiii lor.

Ce este testul PISA și de ce contează

PISA (Programme for International Student Assessment) este o evaluare organizată de OCDE la fiecare trei ani. Testează competențele elevilor de 15 ani din peste 90 de țări în trei domenii fundamentale: citire, matematică și științe. Din 2025, a fost adăugat și un al patrulea domeniu: rezolvarea de probleme cu instrumente digitale.

PISA nu verifică dacă elevul a memorat lecțiile. Testul măsoară dacă un adolescent poate înțelege un text, rezolva o problemă practică și aplica gândire științifică în situații din viața reală. Pe scurt, PISA arată dacă școala chiar pregătește copilul pentru lumea în care va trăi.

România a participat cu un eșantion de 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani — adică 76% din cohorta de vârstă.[1]

Scorurile României: cele mai slabe din ultimii 20 de ani

Rezultatele PISA 2025 pentru România sunt cele mai scăzute înregistrate de la intrarea țării în evaluare:

Cea mai dramatică scădere apare la citire: minus 16 puncte față de 2022. În termeni practici, aceasta echivalează cu aproape o jumătate de an școlar pierdut.[2][3]

Clasamentul internațional

Din 91 de țări și economii participante, România se plasează:

• Locul 48 la matematică
• Locul 51 la rezolvare de probleme digitale
• Locul 53 la citire
• Locul 55 la științe

În Uniunea Europeană, România ocupă antepenultimul loc, depășind doar Bulgaria și Cipru.[3]

Analfabetismul funcțional: aproape jumătate din elevii români

PISA stabilește Nivelul 2 drept pragul minim de competență — punctul de la care un elev poate funcționa în societate: să înțeleagă un contract, să calculeze un buget, să interpreteze o știre. Sub acest nivel, elevul este considerat analfabet funcțional.

Iată câți elevi români nu ating acest prag minim:

Și cifra cea mai alarmantă: 38,5% dintre elevii români se află sub nivelul minim de competență simultan la toate cele trei domenii de bază — aproape dublu față de media OCDE de 19,7%. Această proporție a crescut cu 5,4 puncte procentuale față de 2022, când era 33,2%.[3][4]

Cu alte cuvinte, 4 din 10 elevi români de 15 ani nu au competențele de bază necesare pentru a funcționa într-o economie modernă.

La celălalt capăt: performerii de elită

Proporția elevilor de elită (Nivelul 5–6) este la fel de îngrijorătoare prin absența ei:

Global, doar 4,8% dintre elevii români ating performanță înaltă în cel puțin un domeniu, față de 11,9% media OCDE. Acesta este un semnal clar: sistemul nu reușește nici să ridice masa elevilor la un nivel funcțional, nici să cultive excelența.[3]

Prăpastia din interiorul României: două sisteme de educație paralele

Poate cea mai importantă lecție din PISA 2025 nu este scorul mediu, ci diferența colosală dintre elevii din medii diferite. România funcționează, practic, cu două sisteme educaționale paralele.

Decalajul urban-rural: ~100 de puncte

Diferența de performanță între elevii din mediul urban și cei din mediul rural este una dintre cele mai mari din întreaga evaluare PISA:

O diferență de 100 de puncte PISA echivalează cu aproximativ 3 ani de școlarizare. Un elev de 15 ani dintr-un sat românesc are, în medie, competențele unui elev de 12 ani din oraș.[1][5]

Conform Education and Training Monitor 2025 al Comisiei Europene, elevii din mediul rural au obținut cu 119 puncte PISA mai puțin la matematică decât cei din mediul urban — cel mai mare decalaj dintre toate țările OCDE și din Europa Centrală și de Est.[6]

Decalajul socioeconomic: 122 de puncte la științe

Statutul economic, social și cultural al familiei explică 21,7% din variația rezultatelor la științe în România — aproape dublu față de media OCDE de 11,6%. Doar Zambia depășește acest procent.[5][7]

Concret, elevii din sfertul cel mai avantajat socioeconomic obțin la științe cu 122 de puncte mai mult decât cei din sfertul cel mai dezavantajat. Media OCDE a acestei diferențe este de 85 de puncte. România se numără printre doar 8 țări din lume unde acest decalaj depășește 100 de puncte.[7]

Segmentarea școlilor: loteria educațională

România se află printre doar 10 sisteme educaționale din lume unde cel puțin jumătate din variația performanței apare între școli, nu în interiorul lor. Aceasta înseamnă că școala în care ajunge un copil contează mai mult decât efortul individual al elevului.[5][7]

Este ceea ce specialiștii numesc „segmentare academică” — un sistem în care elevii performanți se concentrează în anumite școli, iar cei cu dificultăți în altele. Inegalitatea se auto-perpetuează: elevii dezavantajați ajung disproporționat în școli mai slab performante, iar diferențele instituționale le amplifică dezavantajul inițial.

Doar 7% dintre elevii români dezavantajați reușesc să demonstreze „reziliență academică” — adică să atingă performanțe de top 25% în ciuda mediului socioeconomic. Media OCDE este 12%.[5]

De ce rămâne România în urmă: factori structurali

1.600 de ore mai puțin de școală

Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a evidențiat o diferență structurală majoră: „Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și secundar, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE.”[8]

Aceste 1.600 de ore în minus echivalează cu aproximativ doi ani de școală suplimentari pe care elevii din țările OCDE le parcurg până la vârsta de 15 ani. Cercetătorii estimează că acest deficit poate explica o diferență de până la 40 de puncte pe scara PISA.[8]

La aceasta se adaugă un calendar cu 16,6 săptămâni de vacanță pe an (față de 13,5 media OCDE) — peste 3 săptămâni în plus de pauză de la învățare.[8]

Deficitul de cadre didactice și calitatea formării

Conform raportului Comisiei Europene, o proporție semnificativă dintre profesorii din România au primit „pregătire pedagogică limitată în formarea lor inițială”, iar dezvoltarea profesională continuă a constat în „cursuri scurte de formare în afara școlilor, adesea de calitate scăzută”. Schimbările în practicile de predare „au fost lente”, în ciuda reformelor curriculare din 2012–2013.[6]

Impactul economic: ce înseamnă aceste scoruri pentru viitorul României

Un studiu al Universității Stanford estimează că, dacă toți elevii români ar atinge cel puțin Nivelul 2 de competență PISA, câștigul economic pe termen lung ar putea depăși 3.260 de miliarde de dolari pe durata vieții profesionale a generațiilor respective.[9]

Andreas Schleicher, directorul departamentului de Educație al OCDE, subliniază: „Miza economică este uriașă. Investițiile în educație sunt investiții în viitorul economic, nu simple costuri.”[9]

Sociologul Vasile Dîncu adaugă că slaba educație produce „pierderi economice cumulate care sunt enorme” — jumătate din viitorii adulți ai României intră pe piața muncii fără competențele de bază necesare pentru a fi competitivi la nivel global.[9]

Ce rol joacă școala privată? Ce arată datele

PISA și școala privată: o imagine incompletă

O precizare importantă: 99,1% din elevii evaluați de PISA în România provin din școli de stat, iar doar 0,4% din școli private independente.[10] Acest lucru face imposibilă o comparație directă, în cadrul testului PISA, între performanțele elevilor din cele două sisteme.

Totuși, datele PISA evidențiază indirect relevanța tipului de școală. Concluzia centrală este că școala în care ajunge copilul contează enorm — mai mult decât în majoritatea celorlalte țări. Într-un sistem cu segmentare academică atât de puternică, alegerea școlii devine o decizie cu consecințe pe termen lung.

Ce arată datele OCDE la nivel global despre educația privată

Studiile OCDE care analizează diferența de performanță între școlile publice și private oferă o concluzie nuanțată: la nivel brut, elevii din școlile private obțin scoruri mai mari. Însă, după ajustarea pentru profilul socioeconomic al elevilor și al școlilor, diferența se reduce semnificativ, iar în unele cazuri se inversează.[10]

Explicația: școlile private tind să atragă elevi din medii mai avantajate, cu acces la resurse educaționale suplimentare. Avantajul aparent nu provine neapărat din calitatea intrinsecă a predării, ci din compoziția elevilor și mediul de învățare pe care aceștia îl co-creează.

Cu toate acestea, exact această compoziție și acest mediu contează. Într-un sistem atât de segmentat ca cel românesc — unde școala decide parcursul copilului — mediul educațional devine un factor determinant. O școală cu resurse adecvate, clase mai mici, profesori bine pregătiți și un mediu care stimulează curiozitatea oferă un avantaj real, indiferent cum îl clasifică statisticile.

Evaluarea Națională 2026: evidența concretă din România

Rezultatele concrete din România confirmă această realitate. La Evaluarea Națională 2026 din București:

• 20 de școli private au depășit media 8,50
• Doar 6 școli publice gimnaziale au depășit media 8,50 (față de 14 în 2025 — o scădere drastică)
• 11 școli private au obținut medii de 9,00 și peste[11]

Topul celor mai bune 10 școli din București a inclus 4 instituții private, alături de colegii naționale de prestigiu. Printre acestea, IOANID School, cu o medie de 9,28 la Evaluarea Națională 2026 — un rezultat care plasează școala în aceeași categorie cu cele mai selective colegii naționale.[11]

Aceste rezultate sugerează că, în contextul românesc, școlile private cu standarde ridicate oferă un mediu care contracarează deficiențele sistemice identificate de PISA: clasele sunt mai mici, profesorii sunt mai bine remunerați și motivați, iar programul educațional include mai multe ore efective de învățare.

O veste bună ascunsă în date

Nu totul este sumbru. PISA 2025 arată că elevii români au:

• Curiozitate peste media OCDE: 77% declară un nivel ridicat de curiozitate, față de 73% media OCDE[1]
• Interes crescut pentru protecția mediului: 73% sunt interesați de o carieră legată de mediu, semnificativ peste media OCDE de 62%[1]

Curiozitatea este fundația învățării. Problema nu este lipsa de potențial a copiilor români, ci faptul că sistemul nu reușește să transforme acest potențial în competențe funcționale.

Ce pot face părinții: lecțiile din PISA

PISA 2025 transmite un mesaj clar părinților: alegerea școlii contează mai mult ca niciodată în România.

Într-un sistem în care:

• jumătate din variația performanței se datorează diferențelor între școli
• decalajul urban-rural echivalează cu 3 ani de școlarizare
• 38,5% din elevi sunt analfabeți funcționali la toate cele trei competențe de bază
• iar numărul orelor de instruire este cu 1.600 sub media internațională

…școala care oferă mai mult timp efectiv de învățare, clase mai mici, profesori bine pregătiți și un curriculum care dezvoltă gândirea critică nu este un lux — este o necesitate.

Curriculumul Cambridge International, de exemplu, este construit exact pe competențele pe care PISA le evaluează: înțelegerea textelor, rezolvarea de probleme, aplicarea cunoștințelor în situații noi. Nu este o coincidență că școlile cu programe internaționale tind să obțină rezultate mai bune la evaluările standardizate.

────────────────────────────────────────────────────────────

Concluzii

Rezultatele PISA 2025 nu sunt doar o statistică — sunt o radiografie a viitorului economic și social al României. Fiecare punct pierdut la PISA reprezintă, la scara unei generații, miliarde de dolari în productivitate pierdută și sute de mii de tineri care intră pe piața muncii nepregătiți.

Vestea bună este că, la nivel individual, părinții pot schimba ecuația. Datele arată clar: tipul de școală contează, mediul educațional contează, iar investiția în educația de calitate produce rezultate măsurabile.

Vreți să vedeți cum arată un program de educație complet într-un sistem integrat grădiniță-școală-liceu? Explorați grădinița IOANID, școala primară IOANID, școala gimnaziala IOANID, liceul IOANID aflați despre procesul de admitere sau consultați întrebările frecvente  pentru detalii practice.

────────────────────────────────────────────────────────────

Surse și referințe

[1] Ministerul Educației și Cercetării, „Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale: Focus PISA 2025

[2] OCDE, „PISA 2025 Results (Volume I): Future-Ready Students

[3] Edupedu.ro, „Rezultate PISA 2025. România scade abrupt cu 16 puncte la evaluarea competențelor elevilor la Citire

[4] Spotmedia.ro, „Functional illiteracy reaches around 50% in Romania. More than half of students lack basic maths skills”,

[5] Edupedu.ro, „PISA 2025. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE”

[6] Comisia Europeană, „Education and Training Monitor 2025 — Romania”, 2025. europa.

[7] Mediafax.ro, „Prăpastie în educația din România, dezvăluită de PISA: 122 de puncte între elevii bogați și săraci

[8] TVRinfo.ro, „De ce a rămas România în urmă la PISA 2025”

[9] Euronews România, „Universitatea Stanford: Rezultatele testelor PISA indică viitorul economic al României”, 2026.

[10] OCDE, „How do public and private schools differ in OECD countries?”, PISA in Focus

[11] Edupedu.ro, „TOP Școlile publice și private din București cu cele mai bune rezultate inițiale la Evaluarea Națională 2026″,