Clasa pregătitoare — ce învață copilul, cum arată programul și cum alegi cea mai bună opțiune [2027]

19–20 de ore pe săptămână. 8 discipline. Zero teme. Zero note.

Aceasta este, pe scurt, clasa pregătitoare — primul an al școlii primare în România. Dar pentru mulți părinți, clasa pregătitoare rămâne un concept neclar: nu mai e grădiniță, dar nici nu e „școala adevărată.” Ce face, de fapt, copilul acolo? Și de ce contează atât de mult?

Clasa pregătitoare a fost introdusă în sistemul românesc de educație prin Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu prima generație înscrisă în 2012 (lege înlocuită între timp de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023).¹ De atunci, fiecare copil din România parcurge acest an de tranziție înainte de a intra în clasa I.

Iar miza nu este mică. Conform metodologiei de înscriere, fiecare copil are un loc garantat în clasa pregătitoare la școala din circumscripția în care locuiește.² Dar locul asigurat nu înseamnă automat experiență de calitate. Diferențele între școli — ca dimensiune a clasei, metodă de predare și program — pot fi substanțiale.

Acest ghid explică ce presupune clasa pregătitoare, ce învață copilul concret, cum funcționează evaluarea și ce criterii merită verificate atunci când alegi o școală.

Ce este clasa pregătitoare — cadrul legal

Clasa pregătitoare (denumită informal „clasa 0″) este primul an din învățământul primar obligatoriu. Conform legislației în vigoare (Legea nr. 198/2023 și metodologia de înscriere), copiii care împlinesc 6 ani până la 31 august au obligația de a fi înscriși.²

Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie pot fi înscriși, dar numai dacă primesc o recomandare care atestă un nivel de dezvoltare corespunzător. Pentru copiii care merg la grădiniță, recomandarea este eliberată de grădiniță, la cererea părinților. Pentru cei care nu au frecventat grădinița sau care s-au întors din străinătate, evaluarea este realizată de CJRAE (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională), respectiv de CMBRAE în București.²

Calendarul de înscriere (model 2026-2027)

Procesul de înscriere urmează un calendar stabilit anual prin ordin de ministru. Ca referință, pentru anul școlar 2026-2027, etapele au fost:²˒³

Părinții pot alege fie școala din circumscripția de domiciliu (unde copilul are loc garantat, dar cererea trebuie depusă în termen), fie o altă unitate de învățământ, în limita locurilor rămase disponibile.²

Ce învață copilul — disciplinele și orele

Planul-cadru pentru clasa pregătitoare prevede 19 ore obligatorii pe săptămână, distribuite pe 8 discipline, la care școala poate adăuga cel mult o oră opțională (maximum 20 de ore):⁴

La prima vedere, pare un orar dens. Dar structura reală a zilei arată diferit de ceea ce sugerează tabelul — pentru că modul în care se predau aceste discipline este fundamental diferit de ce se întâmplă la clasele mai mari.

Ce învață concret la fiecare disciplină

Comunicare în limba română nu înseamnă „gramatică.” La clasa pregătitoare, copiii învață prin jocuri de comunicare: formule de salut, prezentare de sine, formarea propozițiilor, recunoașterea literelor pe diverse materiale (ambalaje, semne de circulație, afișe). În paralel, se lucrează la dezvoltarea motricității fine — colorat, trasarea în labirint — ca pregătire pentru scris.⁴

Matematică și explorarea mediului combină aritmetica de bază cu științele naturii. Copiii învață numerele de la 0 la 31, adunări și scăderi simple, forme geometrice, orientare spațială, și conceptul de timp (calendar, anotimpuri). Învață să recunoască bancnotele de 1 leu, 5 lei și 10 lei și fac măsurări folosind unități neconvenționale (pași, palme).⁴

Dezvoltare personală este una dintre cele mai valoroase discipline — și una care nu există în formatul clasic de școală pe care părinții îl cunosc. Copiii discută despre emoții, relații cu colegii, reguli de comportament și gestionarea conflictelor.

Limba modernă introduce vocabular de bază (culori, numere, animale, familie) prin cântece, jocuri și povestiri — fără scriere formală.

Fără teme, fără note — și de ce e bine așa

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care părinții trebuie să le știe: la clasa pregătitoare nu se dau note și nu se dau teme pentru acasă.

Interdicția temelor este reglementată oficial prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6854/2025, care prevede explicit: „La nivelul educației timpurii și la clasa pregătitoare nu se dau teme pentru acasă.”⁵ Pentru comparație, la clasele I–IV temele obligatorii sunt limitate la cel mult o oră pe zi. Iar la clasa pregătitoare nu se acordă note sau calificative: progresul copilului este urmărit prin observarea continuă de către învățătoare.

Această abordare nu este o concesie sau o „relaxare” — este aliniată cu ceea ce arată cercetarea internațională.

Sinteza coordonată de profesorul Harris Cooper de la Duke University, una dintre cele mai citate analize ale cercetărilor despre teme, a inclus peste 60 de studii. Pentru ciclul primar, studiile corelaționale analizate au arătat o legătură aproape nulă între timpul alocat temelor și rezultatele școlare.⁶

Cooper propune și o posibilă explicație: la această vârstă, copiii nu au încă deprinderi de studiu independent suficient de formate pentru a beneficia de teme. Chiar și așa, el nu recomandă eliminarea completă a temelor la primar, ci teme scurte, care să formeze obiceiuri de lucru.⁶

Ce poate face familia în locul temelor: conversații la masa de seară, citit cu voce tare împreună și timp pentru joc liber, nestructurat.

Învățare prin joc — nu doar un slogan

Dacă ați vizitat vreodată o clasă pregătitoare bine condusă, ați observat că arată mai degrabă ca un atelier creativ decât ca o sală de curs. Aceasta nu e întâmplare — programele școlare pentru clasa pregătitoare pun un accent explicit pe activitățile de tip joc (learning through play).⁴

UNICEF România, cu sprijinul Fundației LEGO și al Centrului Step by Step, a dezvoltat o rețea de 23 de centre de joacă, învățare și parenting, iar 147 de educatori din România și Ucraina au fost formați în pedagogii bazate pe joc.⁷ Programul se adresează grădiniței, nu clasei pregătitoare, dar observațiile educatorilor implicați sunt relevante și pentru primii ani de școală: copiii care învață prin joc arată mai multă inițiativă, devin mai comunicativi și învață să coopereze și să rezolve conflicte.⁷

Matematica la clasa pregătitoare, de exemplu, folosește jetoane, bețișoare și jucării pentru a introduce operațiile aritmetice — nu exerciții repetitive pe caiet.

Diferențe între școala de stat și cea privată

Curriculumul național este identic pentru toate școlile — de stat sau private. Un copil din clasa pregătitoare la o școală privată parcurge aceleași discipline și aceleași programe școlare aprobate de Ministerul Educației.

Diferențele reale apar în ceea ce înconjoară curriculumul:

Într-o școală cu curriculum Cambridge, de exemplu, clasa pregătitoare beneficiază de un curriculum internațional suplimentar celui național. Cambridge Primary promovează învățarea bazată pe investigație (enquiry-based learning), dezvoltarea gândirii critice și a creativității — competențe care se adaugă celor dezvoltate prin programul românesc.⁸

Diferența de dimensiune a clasei este probabil unul dintre cele mai importante criterii: într-o clasă de 15 copii, învățătoarea poate observa fiecare copil individual și poate adapta ritmul. Într-o clasă de 24 de copii — maximul legal — acest lucru devine mult mai greu, indiferent de calitatea profesorului.

Ce întrebări să pui când vizitezi o școală

Vizita la școală nu ar trebui să fie doar un tur al clădirii. Iată întrebările care chiar contează:

Despre program:

• Câți copii sunt într-o clasă pregătitoare?
• Cum arată o zi tipică — orar concret, nu broșură?
• Ce se întâmplă după cele 4 ore de curs? (dacă școala oferă program prelungit)

Despre predare:

• Cum sunt structurate activitățile — cât timp stau copiii în bancă vs. cât sunt în mișcare?
• Cum se introduce scrisul și cititul — există presiune să scrie cursiv de la început?
• Ce metode folosiți pentru copiii care avansează mai repede sau mai lent decât media?

Despre evaluare:

• Cum aflați, ca părinte, cum evoluează copilul — dacă nu există note?
• Ce se întâmplă dacă un copil are dificultăți de adaptare?

Despre tranziția spre clasa I:

• Ce se schimbă la trecerea în clasa I — volum de muncă, tip de evaluare, teme?
• Cum pregătiți copiii pentru această schimbare?

Când este copilul pregătit? Semne de care să ții cont

Legea stabilește vârsta minimă, dar pregătirea pentru clasa pregătitoare nu este doar o chestiune de certificat de naștere. Educatorii și specialiștii urmăresc, de regulă, mai multe dimensiuni:

• Autonomie de bază: se poate îmbrăca singur, merge la toaletă fără ajutor, mănâncă independent
• Atenție susținută: poate sta concentrat pe o activitate 15-20 de minute
• Comunicare: poate formula propoziții complete și poate urmări o instrucțiune cu 2-3 pași
• Abilități sociale: poate interacționa cu alți copii, poate respecta rândul, poate gestiona frustrarea fără crize frecvente
• Motricitate fină: poate ține un creion, poate decupa cu foarfeca, poate colora în contur

Dacă aveți dubii, cel mai bun punct de plecare este discuția cu educatoarea de la grădiniță. Pentru copiii născuți între 1 septembrie și 31 decembrie care nu au mers la grădiniță, evaluarea gratuită la CJRAE (sau CMBRAE, în București) oferă o imagine obiectivă. Nu este un examen pe care copilul „îl pică” — este un instrument care vă ajută să luați o decizie informată.²

Ce rămâne din clasa pregătitoare

Clasa pregătitoare nu este un an de așteptare. Este anul în care copilul învață cum să fie elev — fără presiunea notelor, fără stresul temelor, într-un mediu care încă respectă ritmul lui natural.

Cele mai valoroase lucruri pe care le dezvoltă nu apar în niciun test: capacitatea de a asculta, curajul de a pune întrebări, obișnuința de a lucra împreună cu alții.

Iar diferența dintre o experiență bună și una mediocră în clasa pregătitoare se reduce, de cele mai multe ori, la un singur factor: câtă atenție individuală primește copilul.

────────────────────────────────────────────────────────────

Copilul tău se pregătește pentru clasa pregătitoare? Descoperă cum funcționează tranziția de la grădinița IOANID  spre școala primară , sau programează o vizită  pentru a vedea cum arată o zi de clasa pregătitoare la IOANID School..

¹ Legea Educației Naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României. Disponibilă pe legislatie.just.ro. Abrogată și înlocuită de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

² Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare (inclusiv Legea nr. 141/2025); Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4019/2024.

³ Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3334/2026 privind calendarul înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar 2026-2027, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 27 februarie 2026.

⁴ Planul-cadru pentru învățământul primar, aprobat prin OMEN nr. 3371/2013, și programele școlare pentru clasa pregătitoare (edu.ro). Sinteză: EduPedu — „Curriculum clasa pregătitoare: Ce învață copiii în primul an de școală.”

⁵ Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6854/2025 privind temele pentru acasă în învățământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1140 din 10 decembrie 2025.

⁶ Cooper, H., Robinson, J.C., & Patall, E.A. (2006). „Does homework improve academic achievement? A synthesis of research, 1987–2003.” Review of Educational Research, 76(1), 1–62.

⁷ UNICEF România, Fundația LEGO și Centrul Step by Step — „Playful Classrooms: Sparking Learning, Growth and Wellbeing Through Play.” unicef.org/romania

⁸ Cambridge Assessment International Education — „Cambridge Primary Curriculum Framework.” cambridgeinternational.org/programmes-and-qualifications/cambridge-primary.